Cetățenie activă pentru comunități dezvoltate

Dezvoltarea și buna gestionare a localităților în care locuim este responsabilitatea noastră comună - a cetățenilor și autorităților publice locale (APL), adică primăria, în frunte cu primarul sau primara localității și consilierii locali pe care i-am investit cu votul nostru să ne reprezinte interesele.

Noi, în calitate de cetățeni, alegem la fiecare patru ani conducerea primăriei. Alegem nu doar primarul, dar și Consiliul local. Mulți cred că de tot ce se întâmplă în localitate este responsabil primarul și că el sau ea ia toate deciziile importante. De fapt, deciziile le ia Consiliul local care stabilește direcțiile de dezvoltare a localității, aprobă bugetul, stabilește taxele locale și cum sunt gestionate bunurile și terenurile publice.

Numărul consilierilor locali variază în funcție de mărimea populației. Astfel, în localitățile cu până la 1 500 de locuitori avem câte 9 consilieri locali, iar în localități cu peste 20 000 de locuitori câte 43 consilieri. Consiliul municipal Chișinău este însă o excepție. Fiind cea mai mare localitate din Republică și responsabil de capitala țării, are 51 de consilieri locali la o populație de apr. 700 000 locuitori.

Consiliul local se reunește în ședințe ordinare o dată la 3 luni, în care examinează „proiecte de decizie” prin care se propun soluții la problemele comunității, se ajustează bugetul, se stabilesc sau modifică taxele locale și alte măsuri. Consilierii se pot întâlni în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea primarului sau a cel puţin o treime din numărul consilierilor aleşi. Ședințele sunt publice și orice persoană interesată poate asista la şedinţele consiliului local.

Primarul sau primara, cu suportul executivului, adică angajaților primăriei, sunt responsabili de implementarea deciziilor și asigurarea serviciilor și lucrărilor curente pe care le prestează primăria, cum ar fi întreținerea sau repararea drumurilor și menținerea curățeniei.

Fie că repară un drum sau pregătește bugetul pentru anul viitor, primăria trebuie să implice locuitorii în luarea deciziilor. Rolul cetățenilor nu se rezumă la un vot o dată la 4 ani. De ce trebuie să implicăm cetățenii și care este rolul lor în procesul de luare a deciziilor, analizăm în videoul următor.

Deciziile bune se iau în comunitate. Comunitatea știe mai bine problemele cu care se confruntă zilnic și poate asista autoritățile locale în identificarea celor mai bune soluții. Când primăria comunică transparent și permanent cu locuitorii, între aceștia se stabilește un dialog sănătos și încredere, iar cetățenii devin tot mai implicați și cu inițiativă. Iar atunci când noi, cetățenii, participăm activ la luarea deciziilor în comunitatea noastră, are de câștigat și primăria:

1. Se iau decizii mai bune și informate pentru că autoritățile cunosc astfel necesitățile și prioritățile locuitorilor.

Resursele unei primării sunt limitate, iar probleme sunt multe. Prin implicarea și consultarea oamenilor, autoritățile identifică care sunt problemele ce afectează majoritatea locuitorilor și care necesită imediat abordate, astfel stabilind pentru ce trebuie de alocat sau identificat surse de finanțare.

1. Se îmbunătățesc serviciile și programele primăriei.

Primăria este un prestator de servicii, iar beneficiarii sunt cetățenii. Serviciile și programele primăriei trebuie să corespundă necesităților consumatorilor. Prin consultarea cetățenilor, primăriile află direct de la consumatori ce trebuie întreprins pentru a-și îmbunătăți serviciile și proiectele. Mai mult, primăria are acces astfel la opinia diferitor categorii și expertiză diferită. Locuitorii pot veni inclusiv cu expertiză tehnică - juridică, inginerească etc.

1. Se stabilește un dialog între cetățeni și primărie, iar cetățenii devin responsabili față de deciziile asumate în comun și dezvoltarea localității.

Atunci când participă la luarea deciziilor, cetățenii înțeleg cum funcționează guvernarea locală, că tot ce se face într-o localitate este a lor și sunt responsabili de protejarea și dezvoltarea localității lor. Astfel, dacă cetățenii au instalat cu primăria un teren de joacă, vor fi mult mai atenți ca acesta să nu fie vandalizat și vor interveni cu acțiuni de salubrizare ca să-l mențină într-o stare bună.

Pentru aceasta, unele primării, precum cea din mun. Chișinău, comuna Coșnița din Dubăsari sau or. Florești din raionul cu același nume, alocă anual un buget pentru proiectele comunitare ale cetățenilor. Locuitorii scriu aceste proiecte, iar primăria asigură finanțele și implementarea lor. Această practică se numește bugetarea participativă și are drept scop să încurajeze cetățenii să se implice direct în dezvoltarea localității, să gestioneze singuri o parte din resursele primăriei și să își asume responsabilitatea pentru execuția și durabilitatea proiectelor. Instrumentul de bugetare participativă este în special folositor pentru grupurile marginalizate sau mahalale îndepărtate din localitate care de obicei nu sunt în topul priorităților atunci când se fac lucrări de infrastructură sau alte inițiative.

Totuși, bugetarea participativă este încă o excepție pentru primăriile din Moldova. Ba mai mult, multe primării evită contactul cu locuitorii. Motivele sunt diverse:

- Consideră că locuitorii nu au cunoștințele necesare.

- Procesul de consultare și implicare a locuitorilor consumă timp.

- Locuitorii nu participă sau se manifestă negativ față de autorități la întâlnirile publice.

- Au organizat anterior întâlniri și activități la care au participat puțini locuitori sau chiar deloc.

- Primăria nu are suficiente resurse, inclusiv personal, care să se ocupe de comunicarea cu locuitorii și alte motive.

Ca să evaluăm nivelul de implicare/ participare a comunității în procesul decizional la nivel local o putem trece prin scara participării elaborată de autoarea americană Sherry Arnstein: Putem distinge 3 nivel de participare:

1. Neparticiparea care constă din două trepte 1) manipularea și 2) terapia sau altfel spus simularea participării. La această etapă acțiunile de implicare în procesul decizional au caracter de bifă.

2. Tokenismul aici putem distinge 3 trepte: Informarea, Consultarea și Pacificarea (care se referă la selectarea unor reprezentanți ai comunității pentru a fi incluși în unele comitete). La acest nivel comunitatea are acces la tot volumul de informație, se poate expune, dar nu poate interveni nemijlocit în procesul decizional.

3. Oferirea de putere pentru cetățeni. Aici din nou distingem 3 trepte: Parteneriat, Delegarea de responsabilități și Controlul Cetățenilor. La această etapă comunitatea, cetățenii sunt cei care dețin cel puțin o parte din puterea decizională și APL creează instrumente prin care aceștia o pot exercita. Un exemplu clasic în acest sens este atunci când locuitorii mai multor blocuri decid cum utilizează anumite resurse pentru amenajarea spațiului dintre blocuri, atunci când autoritățile lansează un concurs de proiecte, iar locuitorii decid cum anume vor fi utilizate acele resurse. Tot aici putem menționa lansarea unei rute de troleibuz, iar amplasarea stațiilor să fie decisă de către membrii comunității care nemijlocit utilizează acest tip de transport. Bugetarea participativă, despre care am discutat adineaori, este un bun exemplu de oferire a puterii decizionale cetățenilor.

Implicarea cetățenilor în procesul de luare a deciziilor este un proces lung, pe alocuri anevoios, dar care pe termen mediu și lung aduce multe beneficii localității, locuitorilor și primăriei. Cetățenii trebuie implicați în procesul de luare a deciziilor prin participarea la ședințele consilierilor, prin consultarea proiectelor de decizie înainte de acestea să fie votate, printr-o comunicare constantă cu autoritățile și prin oportunități de a dezvolta împreună cu primăria inițiative și proiecte pentru comunitatea lor. Despre aceasta discutăm mai detaliat în modulul III. Înainte însă, analizăm în modulul II care sunt principiile și prevederile legale care ne ajută să fim implicați în localitate și încurajează primăria să ne consulte și să ne informeze continuu despre activitatea sa.

Când discutăm despre buna guvernare apare întrebarea logică: ce este o guvernare bună, responsabilă și care acționează în interesele cetățenilor? Pentru a fi considerată bună, o guvernare trebuie să respecte următoarele principii:

Strategia de Inovare și Buna guvernare Locală a Consiliului Europei stabilește principiile bunei guvernări. Luând în considerație că Republica Moldova este stat membru al Consiliului Europei, vom porni anume de la principiile promovate de acest document.

• Participare, reprezentare și alegeri libere pentru a asigura că fiecare membru al comunității are posibilitatea de a alege și de a fi ales, iar vocea acestuia este auzită de către autorități. O componentă importantă a acestui principiu este faptul că deciziile se adoptă cu voința celor mulți, respectând drepturile și interesele legitime a celor puțini.

• Receptivitate. Rolul primordial a unei guvernanțe locale este de a răspunde necesităților comunității, dar și a fiecărui cetățean în parte. O administrație publică locală mereu va avea în prim plan interesele locuitorilor.

• Eficiență. O guvernare urmează să își atingă obiectivele făcând uz de cel mai eficient mod de utilizare a resurselor publice. Astfel în realizarea unui obiectiv, autoritatea va alege o soluție care va corespunde intereselor comunității, ce va fi consultată și susținută de comunitate și care va fi cea mai comodă din punct de vedere financiar.

• Transparență. Într-o bună guvernare locală membrii comunității au acces la informații despre activitatea autorităților. Pentru aceștia este ușor să înțeleagă politicile publice la nivel local și modul în care acestea sunt elaborate și aprobate, modul și obiectivele pentru care au fost cheltuite resursele publice.

• Supremația Legii și Statul de drept. APL respectă legislația țării, iar acțiunile acestora sunt realizate în strictă corespundere cu legislația actuală, de asemenea autoritățile urmează să asigure accesul egal a tuturor membrilor comunității la serviciile sale.

• Etică. Acest principiu presupune că interesul public este superior interesului privat, nu există corupție la nivel de APL, sunt evitate conflictele de interese și acțiunile APL nu sunt influențate de interesele personale sau de business a cuiva..

• Competența. În cadrul APL se ține cont de competențele și abilitățile atât a legislativului, cât și a executivului. Reprezentanții APL sunt motivați în a-și îmbunătăți în mod continuu competențele profesionale.

• Inovație. APL depune efort în a încadra în activitatea sa progresul tehnologic, a-și îmbunătăți serviciile sale prestate cetățenilor. De asemenea, APL este orientată spre preluarea în continuu a bunelor practici și îmbunătățirea activității sale.

• Viziune de lungă durată. În activitatea sa APL ia în considerație și necesitățile generațiilor viitoare, dezvoltă politici care să răspundă nu doar nevoilor actuale a comunității, dar ia în considerare și impactul pe termen lung a acțiunilor sale. În acest mod APL asigură dezvoltarea durabilă a comunității.

• Management financiar eficient. Conform acestui principiu APL urmează să asigure un bun uz a banului public, să consulte bugetul localității cu membrii comunității și să asigure transparența utilizării banului public.

• Incluziunea socială și drepturile omului. APL asigură că toți membrii comunității au acces la serviciile sale; se simt reprezentați și interesele tuturor sunt luate în considerație, drepturile fundamentale ale omului fiind la baza acțiunilor APL.

• Responsabilitate. Reprezentanții APL (atât cei aleși, cât și executivul) își asumă responsabilitatea politică, civică și legală pentru acțiunile lor realizate în interesul comunității și din resursele financiare ale acesteia.

Prin prisma acestor principii fiecare din noi poate evalua activitatea APL din localitatea sa - așa un fel de filtru de integritate doar că pentru APL.

Autoritățile publice de nivel local care corespund acestor criterii pot obține Eticheta Europeană pentru excelență în guvernare (ELoGE) - o distincție ce se oferă la nivel de Consiliul Europei anume acelor APL care corespund acestor principii. Dacă crezi că localitatea ta corespunde acestor criterii, poate ar fi cazul să încerce să obține aceasta distincție.

Corespunderea guvernării locale cu principiile menționate mai sus se garantează inclusiv prin intermediul actelor normative naționale și a politicilor publice dezvoltate de către Republica Moldova. Nu avem un document/act normativ unic în acest sens. Necesitatea APL de a respecta aceste principii rezultă dintr-o serie de reglementări naționale: Codul Administrativ, Legea cu privire la statutul alesului local, Legea cu privire la APL, Legea privind accesul la informație sau Legea privind transparența în procesul decizional.

În următoarele două videouri vom discuta deja despre câteva aspecte practice legate de aplicabilitatea acestor reglementări și la ce noi trebuie să atragem atenția.

În videoul curent vom discuta despre accesul la informație, petițiile, publicitatea și transparența activității APL.

Vom începe cu accesul la informație, vom discuta atât despre accesul la informația care este publică (și nemijlocit trebuie să fie publicată de către autorități), dar și despre alte informații care pot fi solicitate de către locuitori.

Accesul la informație este reglementat prin legea privind accesul la informație, iar fiecare din noi poate solicita de la autoritățile publice așa numita informație oficială sau de interes public, cum ar fi bugetul localității, proiectele de decizie sau deciziile finale examinate și aprobate de consilieri la orice ședință, detalii despre lucrările de reparație sau starea unui anumit drum sau pod din localitate.

Solicitarea de informație nu trebuie semnată, dar va include obligatoriu: detalii despre informația solicitată și datele de contact (nume/prenume, adresă, telefon) pentru a primi răspuns. Se recomandă obținerea unei dovezi (nr. de înregistrare sau email) că solicitarea a fost recepționată de primărie sau alte instituții căreia au fost adresată.

Solicitarea de informație poate fi adresată tuturor autorităților publice sau altor entități finanțate din bugetul de stat.

APL nu ne poate refuza în oferirea informației, decât în câteva situații specifice, în special când vine vorba de datele cu caracter personal - despre care vom discuta curând, secretul de stat sau secretul comercial pentru unele întreprinderi. Răspunsul la o solicitare de informații trebuie să vină în 15 zile lucrătoare, ceea ce ar fi 3 săptămâni. În anumite situații, APL poate extinde termenul cu 5 zile, însă trebuie să ne informeze despre aceasta.

Tot aici trebuie să discutăm despre diferențele dintre accesul la informație și petiționare. De ce? Pentru că autoritățile foarte des tratează solicitările de informații ca o petiție - acest lucru fiind greșit.

Petiția este reglementată de codul administrativ - este o scrisoare adresată autorităților care în linii generale se referă la 3 situații: cerere de a soluționa printr-o acțiune a APL o situație a depunătorului, sesizarea unei probleme de interes personal sau public aflată în competența APL sau propunerea unei soluții/măsuri de interes public. După cum vedem în toate cele 3 situații nu putem vorbi despre accesul la informație, pentru că nu solicităm informație, ci acțiuni și soluții din partea autorităților. Este important de reținut că soluționarea unei petiții durează mai mult decât răspunderea la o solicitare de informații (30 de zile sau poate mai mult).
De aceea va recomandam ca în solicitarea dumneavoastră de informație neapărat să inserați următorul text „Așteptăm răspunsul dumneavoastră în termen de până la 15 zile lucrătoare în conformitate cu Legea nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informație”.

Un alt aspect important ce ține de activitatea APL este necesitatea de asigurare de către aceștia a transparenței în procesul decizional. Această obligație reiese din prevederile Legii nr. 239 privind transparența în procesul decizional. Trebuie să menționez că deși această lege nu este neapărat nouă - fiind aprobată în prima variantă în anul 2008, pentru autoritățile locale ea încă reprezintă o inovație și pentru că unele nu sunt interesate, altele nu știu, iar altele nu vor - prevederile acestei legi nu mereu sunt respectate de către autorități.

Într-o lume ideală în care APL-urile respectă această lege, transparența în procesul decizional presupune trecerea prin 5 etape distincte a acestui proces:

1. Informarea populației despre faptul că urmează să fie o luată o decizie - indiferent de tipul de decizie aprobat de autoritate.

2. Publicarea / punerea la dispoziție către părțile interesate a materialelor referitoare deciziei (cel mult 15 zile lucrătoare). De menționat că aici nu trebuie să ne rezumăm doar la acele persoane care s-au înscris pe lista persoanelor interesate.

3. Consultarea cetățenilor și a altor părți interesate (agenți economic, ONG-uri etc.).

4. Examinarea recomandărilor obținute în urma consultărilor.

5. Comunicarea și publicarea deciziei.

La fel din cadrul legii deducem că ședințele Consiliului local, în care aleșii locali examinează și adoptă aceste decizii în numele locuitorilor, trebuie anunțate cu cel puțin 3 zile înainte. Primăria trebuie să publice agenda ședinței la sediul autorității, pe pagina web a primăriei și prin mijloacele de informare în masă. Cetățenii pot participa la ședințe și solicita să li se ofere cuvântul pentru a se expune cu privire la unele proiecte de decizie examinate de consilieri. Deciziile aprobate trebuie plasate pe pagina web, trebuie să fie disponibile la sediul primăriei, dar și pe actelocale.gov.md.

APL trebuie să publice și un raport anual privind transparența în procesul decizional. Acest raport conține deciziile aprobate de APL, informația în baza celor 5 etape, când și cum au fost respectate. Cel mai des acest raport nu este publicat de către autorități sau are un caracter formal - 1 pagină cum este în modelul atașat.

Tot aici trebuie să menționez despre o decizie mai specială a APL și anume procesul de elaborare și adoptare a bugetului local - acest proces este unul de lungă durată și conține câteva etape. În lumea ideală executivul APL prezintă până cel târziu 20 noiembrie puterii reprezentative proiectul - care urmează să aprobe bugetul până la data de 10 decembrie - desigur că aceste termene nu mereu sunt respectate, iar autoritățile deseori folosesc bugete provizorii. În procesul de elaborare al bugetului local acesta urmează să fie consultat cu comunitatea locală, ori acest buget răspunde anume necesităților acestora. În orice caz mai multe detalii cu privire la procesul de elaborare și aprobare a bugetului puteți găsi în legea privind finanțele publice locale (397) și este important să ținem minte că și în acest proces este necesar de respectat acele etape pentru asigurarea transparenței în procesul decizional.

După cum menționam anterior, comunicarea procesului decizional, transparența acestuia și accesul la informații pot avea careva limitări. Unele reies din legea cu privire la datele cu caracter personal. Cu părere de rău, deseori autoritățile interpretează abuziv această lege. Iată de ce o analizăm mai detaliat în videoul următor.

Ce sunt datele cu caracter personal? Conform legii: orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă cu unul ori mai multe elemente specifice identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale. Un exemplu clasic ar fi înfățișarea noastră, sau datele noastre de contact, INDP-ul, starea noastră de sănătate, rezultatele obținute în sistemul de învățământ etc.

După cum am menționat în video-ul precedent, procesul de protecție al datelor cu caracter personal, dacă este să fie utilizat cu rea voință de către APL poate servi ca un impediment pentru asigurarea accesului liber la informație și pentru transparența în procesul decizional.

În același timp protecția datelor cu caracter personal reprezintă o obligație a autorității publice față de persoanele care sunt parte a unor rapoarte cu autoritatea. Aici apare întrebarea care sunt limitele în care poate acționa APL și când datele cu caracter public urmează ori nu să fie protejate.

Inițial când au apărut noile reglementări în domeniul protecției datelor cu caracter personal, majoritatea autorităților au reacționat mai puțin pozitiv față de noile obligații ce le reveneau, ulterior însă Legea nr. 133 privind protecția datelor cu caracter personal a început să fie utilizată de către autorități pentru a refuza accesul la informații sau a ascunde anumite decizii controversate - sau pentru a nu transmite live ședințele consiliului și a nu informa cetățenii despre activitatea sa - cele din urmă fiind valabile pentru autoritățile localităților mai mari. Chiar și așa multe dintre APL-uri nu sunt operatori a datelor cu caracter personal și nici nu asigură protecția datelor cu caracter personal la nivel de instituție.

După cum am menționat în unul din videourile anterioare Legea privind accesul la informație și Legea Privind transparența în procesul decizional au câteva limitări de aplicare - una din acestea fiind protecția datelor cu caracter personal - uneori utilizând aceste limitări autoritățile califică ca și dată cu caracter personal inclusiv acea informație care de natura lor nu ar trebui să fie, uneori ajungându-se la absurd autoritățile ascunzând numele primarilor, consilierilor ș.a

În acest context apare întrebare unde mai exact putem stabili aceste limite, dacă e să analizăm în comun Legea privind APL, Legea privind accesul la informație, Legea privind transparența în procesul decizional și Legea privind protecția datelor cu caracter personal putem stabili două criterii:

1. Exercitarea atribuțiilor aferente serviciului public- astfel dacă un funcționar public își exercită atribuțiile sale, numele său sau imaginea sa nu mai sunt subiect al protecției datelor cu caracter personal - de exemplu dacă secretarul consiliului local fiind la ședința Consiliului Local exercitându-și atribuțiile acesta nu poate considera că îi sunt încălcate drepturile în conformitate cu Legea 133 dacă spre exemplu ședința consiliului este transmisă în direct - despre ședințe o să discutăm un pic mai încolo.

2. Este vorba de interes public. Acest punct este unul foarte greu de identificat ori interesul public este greu în a fi definit - cu toate acestea în situația în care un teren public este atribuit unei terțe persoane, numele acelei persoane terțe ar urma să fie public deoarece din cauza specificului acestui teren - calitatea acestuia - acest raport juridic se încadrează în termenul de interes public. Tot aici poate fi situația cu prestarea unui serviciu de către cineva pentru localitate care însă este în conflict de interese cu primarul - din nou pentru demonstrarea conflictului de interese nu este posibil ca datele persoanei să fie protejate în conformitate cu legea 133.

Acum, cred că putem să discutăm, în același context, despre publicitatea ședințelor consiliilor locale și redarea video a acestora. La etapa creării acestui curs ședințele unor localități, inclusiv mun. Chișinău sunt transmis live - În Chișinău inițial ședințele consiliului municipal era transmise live de către terți - companii private, ONG-uri sau simpli locuitori ai municipiului,, ulterior această practică fiind preluată de către municipalitate.

Reieșind din legislația existentă la ședințele consiliului local pot participa toate persoanele interesate, dar nu este clar dacă persoanele terțe ar putea înregistra și transmite ședințele consiliului. De sigur că pentru cetățeni este mult mai ușor să urmărească live o ședință a consiliului decât să se ducă acolo.

Acest segment încă rămâne unul neclar și slab reglementat, cu toate acestea putem să menționăm câteva lucruri de bază: APL este responsabilă de prelucrarea datelor cu caracter personal aferentă activităților realizate de către autoritate și tot APL este cea care este responsabilă de transmiterea în direct a ședințelor consiliului, în același timp cunoaștem că persoanele interesate pot participa la ședințele consiliului. Luând în calcul toate cele trei lucruri menționate și faptul că specificulor datelor cu caracter personal nu se modifică în funcție de modul de prelucrare constatăm că nu este o mare diferență dintre faptul prezenței fizice la ședință sau urmărirea online, de aceea cetățenii participanți ar trebui să poată transmite în direct ședința. În același timp atunci când în cadrul ședinței sunt prezentate date cu caracter personal care nu se încadrează în excepțiile mai sus, anume APL are obligația să asigure protecția lor atât pentru cei care urmăresc în direct ședința cât și față de acele persoane terțe aflate în sală. Asta ar însemna ca agenda ședinței să fie planificată în așa fel încât subiecte ce conțin date cu caracter personal să fie abordate consecutiv înainte sau după celelalte subiecte discutate.

Poate că ce am discutat acum este complicat, dar concluzia generală ar fi că în aceste domenii urmează ca să fie făcute reglementări suplimentare pentru asigurarea transparenței și accesului la informație, de asemenea urmează să se lucreze mai mult la pregătirea APL în domeniul protecției datelor cu caracter personal.

În orice caz protecția datelor cu caracter personal nu trebuie să fie un impediment în asigurarea accesului la informație și nici nu trebuie să fie utilizate pentru a fenta transparența în procesul decizional.

www.sai.invento.md

Acum că am analizat care sunt beneficiile implicării locuitorilor, la nivel local, și care sunt drepturile pe care ni le oferă legea și la care putem apela atunci când drepturile noastre sunt îngrădite, vom analiza diferite modalități de implicare în comunitate și cum se aplică acestea în practică.

Implicarea cetățenilor este și responsabilitatea primăriei. Astfel, vom analiza ce poate întreprinde primăria și ce pot întreprinde locuitorii.

Pentru început, relația dintre locuitori și primărie trebuie să se bazeze pe transparență și informare proactivă.

Cum am discutat în modului anterior, primăria trebuie să publice toată informația de interes public: bugetul localității, data și ordinea de zi a ședințelor Consiliului local, proiectele examinate și deciziile finale aprobate de consilieri și alte informații de interes public. Informația trebuie să fie accesibilă atât la sediul primăriei, cât și online, pe pagina web a instituției. Se recomandă primăriilor să distribuie activ informația de interes public pe rețelele de socializare, în grupurile facebook, viber sau whatsapp a localității, dar și prin contact direct cu locuitorii. Spre exemplu, în satul Meșeni din raionul Rezina, primăria informează locuitorii despre anumite evenimente din localitate prin vizite în mahalale sau discuții cu oamenii dimineața când duc vacile la păscut sau seara când se întorc cu acestea.

Primăria poate distribui informație și prin broșuri sau anunțuri lăsate în căsuțele poștale a locuitorilor. Acestea pot fi afișate și pe panourile informative sau la intrarea în unele instituții sau magazine din localitate.

Este o bună practică ca primăria să publice și să prezinte locuitorilor rapoarte de activitate și să informeze locuitorii despre progresul proiectelor în derulare sau rezultatele celor finalizate.

Locuitorii, la rândul lor, pot solicita informații de interes public, cum ar fi bugetul localității sau raportul de activitate a primăriei, în baza art.12 din Legea privind accesul la informație.

Solicitarea de informație poate fi depusă la sediul primăriei sau transmisă prin email. Ca să ne asigurăm că solicitarea noastră a fost recepționată, solicitați nr. de înregistrare a scrisorii. Fiecare solicitare are un număr de înregistrare unic cu ajutorul căruia putem apoi verifica la ce etapă de examinare se află scrisoarea noastră. Dacă cele 15 zile lucrătoare au trecut și nu am primit un răspuns, reveniți la primăriei cu un email, cu un apel sau chiar fizic și solicitați răspunsul.

De asemenea, locuitorii pot solicita să fie înscriși în lista părților interesate pentru a fi informați prioritar despre ședințele Consiliului, consultările publice și alte procese de luare a deciziilor.

După informare, cetățenii trebuie implicați în procesul de luare a deciziilor.

Pentru aceasta, primăria trebuie să informeze locuitorii despre ședințele Consiliului local, să le prezinte proiectele de decizie și deciziile finale ale acestora, să organizeze consultări publice pe baza acelor proiecte care au un impact mare asupra localității și locuitorilor și să asigure că ședințele sunt publice și accesibile, așa cum prevede legea. Adițional, primăriile pot asigura transmisiunea LIVE a ședințelor Consiliului și a consultărilor publice, ca să poată participa și diaspora și locuitorii care nu se pot prezenta fizic la acestea. De asemenea, se recomandă, ca acestea să fie organizate în zilele libere și la ore când cetățenii sunt disponibili să participe. După ședințele Consiliului sau consultări, primăria trebuie să publice sinteza discuțiilor și să informeze locuitorii despre deciziile luate. În cazul consultărilor, primăria trebuie să prezinte printr-un tabel ce propuneri a locuitorilor au fost acceptate și care au fost respinse, cu explicarea motivului respingerii.

Adițional, primăria poate crea consilii consultative ale cetățenilor sau grupuri de lucru formate din cetățeni, consilieri și personalul primăriei. Consiliile consultative vor examina proiectele și inițiativele primăriei și vor oferi recomandări pentru îmbunătățirea acestora. Grupurile de lucru vor lucra alături de APL la dezvoltarea proiectelor și serviciilor primăriei.

La rândul lor, cetățenii pot să participe la ședințele consiliilor, la consultări sau în grupurile de lucru și consiliile consultative. În cazul în care primăria nu oferă aceste oportunități, cetățenii pot solicita asigurarea transparenței și participarea locuitorilor. Pot participa la ședințe și consultări și informa locuitorii despre cele discutate. Cetățenii trebuie să comunice consilierilor poziția lor față de proiectele pe care urmează să le aprobe, dar și să solicite examinare unor chestiuni în cadrul ședințelor.

Pe lângă informare și consultare, cetățenii pot participa direct la rezolvarea problemelor locale.

Primăria trebuie să stabilească problemele prioritare cu ajutorul cetățenilor, prin sondaje și chestionare, și să consulte sau să implice locuitorii la identificarea și implementarea soluțiilor. La rândul lor, cetățenii identifică și comunică probleme, se organizează și solicită soluționarea acestora.

Cetățenii pot scrie o petiție, prin care să solicite rezolvarea problemei sau pot dona timp, bani și expertiză pentru a ajuta primăria. De cele mai dese ori însă, problemele sunt complexe și nu ne putem limita doar la una dintre aceste acțiuni. E necesar să întreprindem diverse eforturi prin care să menținem în atenția primăriei această problemă, să stresăm urgența acesteia și să punem presiune asupra autorităților pentru a lua măsuri.

Acest proces se numește organizare comunitară sau advocacy. Care este diferența dintre acestea și cum se realizează, analizăm în video-ul următor.

Advocacy și organizarea comunitară sunt doi termeni deseori folosiți ca sinonime și care pot defini în unele cazuri aceleași procese. Totuși, organizarea comunitară se realizează de obicei la nivelul unei comunități, cum sugerează însăși numele său, și are drept scop rezolvarea unei probleme concrete, cum ar fi calitatea proastă a drumurilor sau mirosul neplăcut cauzat de groapa de gunoi. În organizarea comunitară sunt implicați oamenii din localitate direct afectați. Ei pot interveni direct pentru rezolvarea problemei sau pot cere autorităților să întreprindă măsuri.

Advocacy, de regulă, este un proces în care cineva vorbește în numele unui grup sau unei comunități din care nu neapărat fac parte. Un activist sau o organizație non-guvernamentală poate face advocacy pentru persoanele LGBT sau pentru minoritățile etnice, spre exemplu. De regulă, acțiunile de advocacy urmăresc să producă schimbări majore și deseori solicită modificarea legislației.

Orice campanie de advocacy sau organizare comunitară începe însă de la o problemă care trebuie bine definită și cercetată. Problemele locale se identifică prin consultarea locuitorilor: Pentru aceasta folosim sondajul sau chestionarul. Cercetăm apoi problema cu ajutorul interviurilor și focus-group-urilor și o analizăm cu ajutorul instrumentului arborelui problemei.

Cum ne ajută fiecare dintre acestea și cum le utilizăm am analizat într-un alt curs video - le găsiți în atașamente. Vă rog să faceți o pauză și să le analizați pe fiecare.

Cunoscând cauzele problemei, putem genera soluții realiste și care vor avea un impact mare. Probabil vă întrebați de ce ar trebui noi ca locuitori sau activiști să generăm soluții și de ce nu s-ar ocupa primăria de aceasta? Primăria nu întotdeauna dispune de resursele necesare sau expertiza pentru a identifica soluții. Iar uneori problemele sunt prea complexe și par de nerezolvat. Atunci primăria poate alege să nu întreprindă nimic sau să facă unele acțiuni ușor de realizat, dar cu impact mic. Când venim cu solicitări concrete, oferim primăriei un plan de acțiuni și creștem probabilitatea că se va întreprinde măsuri pentru rezolvarea problemei.

Ca problema și soluțiile propuse să fie luate în considerare de autorități, trebuie să ne planificăm bine acțiunile. Trebuie să cunoaștem cine sunt susținătorii, dar și oponenții noștri, cine ia deciziile și cum, ce resurse avem noi și de ce resurse dispun autoritățile, dar și ce acțiuni putem întreprinde și cum le comunicăm. Atașăm acestui video un plan de acțiuni detaliat care vă va ajuta la planificarea campaniilor de advocacy sau organizare comunitară. În videoul următor analizăm împreună elementele acestui plan.

Înainte de a planifica o campanie de advocacy sau organizare comunitară trebuie să definim bine și clar problema. Formularea problemei este și primul punct din planul de acțiuni. Indicăm problema, cauzele și efectele, precum și datele, observațiile care demonstrează existența problemei. Facem acest lucru pentru ca să înțelegem problema și să putem genera soluții realiste și cu impact, dar și ca să putem atrage susținători și convinge autoritățile despre importanța problemei. Prin datele colectate și analiza cauzei arătăm autorităților că înțelegem problema și suntem bine documentați, că propunerile noastre sunt cercetate. Efectele ne ajută să sensibilizăm opinia publică, pentru că efectele vorbesc despre cum oamenii sunt direct afectați de problemă și asta rezonează cu ei. Spre exemplu, problema deșeurilor aruncate în zona râului din localitate. Una din potențialele efecte este impactul negativ asupra sănătății locuitorilor și copiilor lor. Explicând oamenilor cum ne afectează problema respectivă sănătatea, îi putem convinge să ne susțină campania și să ceară alături de noi soluționarea problemei de către autoritățile publice locale.

Pentru a planifica eficient acțiunile, nu e suficient să cercetăm doar problema. Trebuie să cunoaștem cine ia deciziile, cum se iau acestea și cum putem influența procesul. Se recomandă o analiză a tuturor părților interesate ca să înțelegem cine sunt susținătorii și oponenții noștri, pe cine putem atrage de partea noastră. Putem face această analiză cu ajutorul acestor două tabele din planul de acțiuni.

Matrița părților interesate ne permite să identificăm cine sunt factorii de decizie sau susținătorii spre care ar fi bine să ne îndreptăm eforturile. Trebuie să ținem minte că timpul și resursele noastre sunt limitate, iar probabilitatea că vom convinge pe cineva care este împotriva inițiativei noastre este foarte mică. De asemenea, este mai eficient să investim timp în convingerea persoanelor care au o capacitate mare de a influența procesul.

Pentru ca matrița părților interesate să fie eficientă, trebuie să fim cât mai specifici. Nu indicăm APL ca parte interesată, dar cine exact din APL - primarul, viceprimarul, consilierul Cutărescu sau fracțiunea Cutare din Consiliul local.

După această analiză, suntem gata să ne planificăm campania propriu-zisă, adică ce vom întreprinde, cum vom realiza aceasta, cu ajutorul cui și când.

Putem recurge la o multitudine de acțiuni: întâlniri și discuții publice, petițiile despre care am discutat anterior, demonstrații și proteste pașnice, scrisori adresate primarului sau consilierilor, campanii de informare etc. Acțiunile le selectăm în funcție de cui se adresează și resursele de care dispunem. În atașamente găsiți mai multe exemple din diferite localități, din care ne putem inspira.

La etapa de planificare ne ajută tabelul Planul de acțiuni.

Pentru o mai bună organizare, e bine să indicăm date limite pentru fiecare activitate planificată și cel puțin o persoană responsabilă care se va asigura că activitatea va fi realizată.

Toate activitățile trebuie să fie bine reflectate și comunicate părților interesate. Cu cât mai vizibili suntem, cu atât mai mare presiunea asupra autorităților și probabilitatea că vom fi auziți. Asta ne ajută de asemenea să creștem numărul susținătorilor și să le arătăm că încrederea pe care ne-au acordat-o este valorificată, că suntem hotărâți să obținem rezultate. În cazul că vom avea nevoie de suport financiar sau oricare alt suport, aceștia vor fi dispuși să ne susțină.

Când comunicăm, trebuie să ne bazăm pe un mesaj bine definit și clar, care să exprime ce vrem să obținem. Mesajul nu trebuie să fie lung, 20-30 cuvinte în care explicăm problema, cine suntem și ce vrem. Un mesaj bun trebuie să fie simplu și imediat înțeles. Evităm cuvinte de lemn, adică tehnice, neologisme sau alte cuvinte care sună „deștept”. Cuvintele simple rezonează mai bine cu oamenii. Scopul nostru e ca să fim înțeleși, nu ca oamenii să ghicească ce vrem să le spunem.

Pentru un impact mai mare, avem nevoie și de un slogan al campaniei noastre care reiese din mesaj și care are potențialul să sensibilizeze opinia publică. Spre exemplu, dacă mesajul nostru este despre calitatea proastă a apei din localitate și cum părinții s-au organizat să rezolve problema pentru că își doresc copii sănătoși, sloganul noastru ar putea fi „Apă bună pentru copii sănătoși”. Dacă sloganul este unul stabil, atunci mesajul trebuie ajustat mesajul în funcție de grupul țintă, precum în tabelul Planul de comunicare.

Se recomandă să folosim diverse canale de comunicare, online și offline, ca să ajungem la diverse audiențe. Deși este tentant să ne limităm la câteva postări pe rețelele de socializare, dacă consilierii cărora ne adresăm sau populația mai în vârstă care de asemenea ne susține, nu folosesc rețelele de socializare, mesajul nostru nu va fi auzit. Sau din contra, avem o problemă care afectează în primul rând tinerii, dar comunicăm pe facebook, deși tinerii au migrat pe alte rețele sociale. Trebuie să comunicăm acolo unde sunt grupurile noastre țintă.

Planul de acțiuni nu este unul rigid. Nu există o formulă perfectă cu un set de activități fix care ne vor asigura succesul. Trebuie să fim flexibili și să revizuim permanent planul, să-l ajustăm atunci când este necesar. Pentru aceasta, e bine să fixăm indicatori de performanță și metode de monitorizare a progresului. Am inclus și acest tabel în planul de acțiuni atașat.

Campania de advocacy sau organizare comunitară ne ajută să convingem autoritățile și să le mobilizăm în rezolvarea problemelor comunității noastre. Multe dintre acestea solicită însă finanțe de care primăria, cât de bine intenționată nu ar fi, pur și simplu nu dispune.

În modulul următor analizăm metode de finanțare.

„Nu avem bani” este cel mai frecvent răspuns al autorităților la solicitările cetățenilor. Și în multe cazuri, au dreptate. Problemele sunt complexe, iar bugetul autorităților este limitat. Iată de ce, este important ca fiecare localitate să își stabilească prioritățile. Nu doar pentru a aloca resurse din bugetul existent pentru aceste priorități, dar și pentru a identifica noi surse de finanțare. Iar noi cetățenii putem ajuta autoritățile în identificarea resurselor financiare.

1. Putem ajuta autoritățile să aplice la diverse programe de granturi sau chiar să aplicăm împreună. Unele programe, precum DAR 1+3, solicită expres implicarea locuitorilor sau mai exact al diasporei.

În cadrul acestui program, diaspora contribuie financiar cu cel puțin 10% din valoarea proiectului. Primăria asigură alte 10%, iar Guvernul Republicii Moldova, prin acest program, oferă până la 50% din suma totală, dar nu mai mult de 250 000 lei. Restul contribuției este asigurată de un alt donator sau partener de dezvoltare.

Programul a fost lansat în 2019 și se va implementa anual până în 2025.

Pe lângă aceasta există mai multe organizații care acordă finanțare sau co-finanțează anumite proiecte - direct către APL. Aici putem menționa inițiativele Fundației Poloneze Solidarity Fund sau a Asociației Europene pentru Democrație Locală (ALDA), a Consiliului Europei, Agențiile ONU. La fel pot apărea și alte finanțări care să se adreseze nemijlocit APL. În acest caz comunitatea poate servi ca partener pentru APL, dar poate și ajuta la conceptualizarea proiectului și pregătirea documentației necesare pentru depunerea solicitării de finanțare.

2. În calitate de locuitori, putem aplica direct la diverse programe de granturi. Majoritatea finanțatorilor solicită însă să fim înregistrați juridic ca o asociație obștească. Dacă nu ești parte dintr-o asociație obștească, poți apela la ajutorul unei asociații din localitatea ta și aplica împreună cu ei sau poți crea propria ta organizație. Mai mult despre asociațiile obștești sau ONG-urile cum le numim mai des, vezi în cursul Udemy atașat acestui video.

Haideți să analizăm două programe de finanțare la care locuitorii pot aplica direct, dar care încurajează cooperarea cu autoritățile locale, ca să înțelegem cum lucrează acestea. Vom analiza ca exemplu programele „Incubator” și „Accelerator 1+1”.

La programul de granturi „Incubator” aplică asociațiile de băștinași la început de cale sau grupurile de inițiativă care își propun crearea unei asociații eficiente. Inițiativele selectate primesc până la 1000 de dolari.

La programul de granturi „Accelerator 1+1” aplică asociațiile de băștinași înregistrate, care au deja experiență în implementarea unui proiect local. Asociațiile pot beneficia de un grant sub formă de co-finanțare de până la 10.000 de dolari, în baza formulei 1+1 - suma grantului este egală cu contribuțiile colectate din diasporă atât online, cât și offline.

Aceste programe se vor desfășura până în 2022, dar sperăm că vor fi extinse. Sunt însă și alte oportunități, urmăriți pagina civic.md, finantare.md pentru a afla despre ele.

3. O altă modalitate prin care putem contribui, sunt contribuțiile financiare. Unele programe de granturi, precum DAR 1+3, Incubator sau Accelerator 1+1, solicită expres contribuții financiare din partea băștinașilor. Adică locuitorii colectează o parte mai mică din suma necesară pentru implementarea proiectului. Un exemplu frumos este butoiul din Scoreni.

Primăria și locuitorii satului Scoreni și-au propus să construiască cel mai mare butoi din lume. Scoreni este un sat de polobocari, iar prin acest butoi uriaș și-au propus să atragă turiști. Primăria planifică să organizeze festivaluri în zona butoiului, care va fi în același timp și un muzeu. Pentru construcția butoiului și amenajarea teritoriului adiacent, primăria a reușit să obțină fonduri din mai multe surse, iar locuitorii au contribuit. Asociația băștinașilor a inițiat o campanie online, reușind să colecteze aproape 2000 de dolari.

Cetățenii pot contribui financiar nu doar în cadrul unor programe sau inițiative. Pentru proiectele mai mici, cetățenii pot colecta fonduri din propria inițiativă. Acest proces se numește în engleză crowdfunding. Platforme ca chuffed.org pe care au utilizat-o băștinașii din Scoreni ne ajută să colectăm banii chiar și de la distanță, sigur și transparent. Este foarte important atunci când inițiem o campanie de colectare a fondurilor, să comunicăm cât mai des locuitorilor de ce facem asta, cum vor fi folosiți banii și cât s-a donat. Se recomandă să-i prezentați pe cei care contribuie, desigur cu acordul lor. Astfel, locuitorii știu că susținerea lor este apreciată, chiar dacă e o contribuție mică, iar cei care văd că vecinul sau cumătrul lor au donat, sunt mai predispuși să contribuie și ei.

4. O altă modalitate de finanțare, tot prin contribuțiile oamenilor și ajutorul tehnologiilor, este platforma patreon.com. Spre deosebire de alte platforme de colectare a banilor, aici oamenii nu fac donații unice, ci lunare. Platforma e perfectă pentru grupurile de inițiativă sau asociațiile băștinașilor care desfășoară o activitate de lungă durată și au nevoie constant de resurse. Pe patreon.com donatorii sau patronii, cum sunt numiți ei, donează câte puțin, contribuții mici de 2, 5 sau 10 $, dar în fiecare lună.

5. Agenții economici, de asemenea, pot contribui prin donații de materiale sau finanțe. Afacerile nu trebuie să existe separat de comunitate. În ultimii ani, tot mai des vedem afaceri responsabile social care contribuie la dezvoltarea localităților noastre. Este important însă ca orice contribuție să fie transparentă, adică comunicată, și desigur, în limitele legii.

6. Deși resursele financiare sunt foarte importante, există și alte moduri cum putem contribui și reduce din costuri. Putem dona timpul și expertiza noastră. Putem organiza campanii de salubrizare, scrie proiecte împreună cu angajații primăriei, organiza evenimente prin care să promovăm localitatea noastră, dar și să creăm oportunități pentru locuitori să petreacă timpul plăcut. Un inginer poate ajuta primăria să pregătească proiectul tehnic pentru reconstrucția unui drum, iar un lemnar poate ajuta la crearea unui teren de joacă din copacii căzuți de bătrânețe. Atunci când trăim și lucrăm ca o comunitate, ne ajutăm reciproc, reușim să facem lucruri frumoase împreună.

Felicitări, ai absolvit acest curs. Îți mulțumim pentru timpul dedicat și îți dorim succes în activitatea pe care urmează să o desfășori. Construcția unei comunități e un proces îndelungat și cu multe provocări. Uneori este nevoie de luni sau ani pentru a vedea schimbări, dar atât timp cât continuăm să ne implicăm, să-i inspirăm și să-i mobilizăm pe alții, schimbările neapărat vor urma.

Începe prin câteva mici inițiative, cum ar fi amenajarea unui spațiu pentru tineri sau un loc pentru picnicuri în localitate, prin a composta gunoiul vegetal și a învăța vecinii cum se face sau orice alt mic proiect personal. Realizarea acestora îți va demonstra ție personal, dar și celor din jur, că putem transforma localitatea noastră. Prin aceste mici proiecte, creează un dialog cu autoritățile locale, bazat pe respect și încredere reciprocă. Și împărtășește cele învățate în acest curs cu oamenii și autoritățile cu care lucrezi. Identificați apoi împreună principalele probleme din localitate și, cum am prezentat în acest curs, identificați soluții și resurse pentru implementarea acestora. Astfel, împreună construim o comunitate mai informată, mai capabilă și într-un final mai dezvoltată.

Mult succes și înainte să închizi acest curs, nu uita să treci testul final pentru a-ți testa cunoștințele acumulate în cele patru module. Poți reveni la oricare dintre ele pentru a analiza repetat informația sau pentru a consulta unele surse. Toate cele bune!