Introducere în bioetică și deontologia medicală

În cadrul acestei lecții se discută statutul epistemologic al bioeticii și al eticilor aplicate, punându-se accentul pe metoda specifică de cercetare, care este cazuistica morală. Originată în etica filosofică, bioetica se autonomizează atât din perspectivă epistemologică cât și metodologică, menținând însă o importantă componentă filosofică prin valorificarea doctrinelor filosofice kantiene sau utilitariste.

Lecția tratează prima parte a acestei problematici, dezbaterea continuându-se în lecțiile următoare din cadrul acestei secțiuni.

În cadrul acestei lecții se discută statutul epistemologic al bioeticii și al eticilor aplicate, punându-se accentul pe metoda specifică de cercetare, care este cazuistica morală. Originată în etica filosofică, bioetica se autonomizează atât din perspectivă epistemologică cât și metodologică, menținând însă o importantă componentă filosofică prin valorificarea doctrinelor filosofice kantiene sau utilitariste.

Lecția tratează continuarea acestei problematici, din lecțiile anterioare incluse in această secțiune.

În cadrul acestei lecții se discută statutul epistemologic al bioeticii și al eticilor aplicate, punându-se accentul pe metoda specifică de cercetare, care este cazuistica morală. Originată în etica filosofică, bioetica se autonomizează atât din perspectivă epistemologică cât și metodologică, menținând însă o importantă componentă filosofică prin valorificarea doctrinelor filosofice kantiene sau utilitariste.

Lecția tratează continuarea acestei problematici, din lecțiile anterioare incluse in această secțiune.

În cadrul acestei lecții se discută statutul epistemologic al bioeticii și al eticilor aplicate, punându-se accentul pe metoda specifică de cercetare, care este cazuistica morală. Originată în etica filosofică, bioetica se autonomizează atât din perspectivă epistemologică cât și metodologică, menținând însă o importantă componentă filosofică prin valorificarea doctrinelor filosofice kantiene sau utilitariste.

Lecția tratează continuarea acestei problematici, din lecțiile anterioare incluse in această secțiune.

Chiar dacă multe arii de cercetare se suprapun între etica clinică și bioetică, etica clinică rămâne o arie profesională particulară a științei medicale și a nursing-ului, în timp ce bioetica abordează problemele legate de îngrijirile de sănătate din perspectiva principiilor etice aplicabile, a teoriilor etice ce pot fundamenta deontologia profesională, a strategiilor de decizie etică etc.

Lecția tratează legătura dintre bioetică și biodrept în contextul accentului pe drepturile pacientului.

Principiile bioetice luate în discuție în această lecție sunt cele formulate de Beauchamp și Childress: principiul beneficienței, principiul non-maleficienței, principiul respectului față  de autonomia pacientului și principiul dreptății / echității în accesul la serviciile medicale.

Principiul beneficienței este tratat în cuprinsul acestei lecții din perspectiva antropologică, culturală, filosofică și etică.

Principiul non-maleficienței este prezentat în contextul eticii clinice cu referiri la situațiile de criză cum este cea provocată de pandemia de Covid-19.

Respectul față de autonomia persoanei este forma concretă prin care se apără valoarea libertății individului și a dreptului acestuia de a decide cu privire la propria condiție de sănătate.

Respectul față de autonomia persoanei este transpus în practica medicală sub forma obligației ce revine oricărui cadru medical de a obține consimțământul informat al pacientului atât pentru actul terapeutic cât și pentru participarea la cercetări pe subiecți umani.

În afara consimțământului informat propriu-zis, în literatura bioetică se discută și despre alte forme de consimțământ, cum este cazul consimțământului larg (broad consent), al consimțământului delegat, când aparținătorii acordă consimțământul în numele pacientului care nu poate consimți pentru sine, precum și acordul de participare la actul terapeutic sau cercetare pe care îl dă minorul aflat în incapacitatea de a consimți.

Sunt formulate o serie de clarificări cu privire la tipurile de autonomie: decizională, expresivă,  relațională etc.

Lecția prezintă importanța comunicării medic-pacient în actul comunicării și constituirea relației terapeutice ca relație de încredere.

Lecția cuprinde o serie de reflecții etice  cu privire la educația terapeutică a părinților - în special a celor aflați în situații speciale date de malformații congenitale ale fătului sau handicapuri diverse ale acestuia. Sunt discutate opinii concurente în bioetică cu privire la eutanasia copiilor cu malformații, neînverșunare terapeutică etc. 

Eutanasia este o temă larg discutată în bioetica contemporană. În cuprinsul acestei lecții sunt aduse în discuție eventuale îngrijorări pe care publicul le manifestă față de legalizarea eutanasiei în țara noastră.

Pandemia de Covid-19 s-a dovedit a fi o amenințare atât pentru sănătatea publică cât și pentru sănătatea mentală a populației. Fenomene precum virtualizarea spațiului social, lockdown-ul, distanțarea socială, reapariția frontierelor în interiorul Uniunii Europene sunt privite din perspectiva semnificației etice a  acestora.

Lecțiile incluse în această secțiune precum și cele incluse în videoclipurile suplimentare au fost integrate în volumul Bioetica în criză sau criza bioeticii? - publicat de autorul acestui curs în 2020 la Editura Lumen.

Persoanele care doresc să achiziționeze cu discount de 50% acest volum pot folosi codul de discount udemy2022 atunci când comandă volumul pe librăria virtuală a editurii Lumen. În momentul confirmării telefonice a comenzii, acest cod va fi comunicat operatorului Editurii.

Particularitățile ce apar în construcția eticilor de sănătate sunt discutate făcându-se trimitere la bioetica pandemiei.

Deciziile legate de politicile publice de sănătate dar și de situații particulare ce implică dileme de natură etică sunt frecvente, fiind necesare criterii de luare a deciziei care să asigure caracterul etic al acesteia. În situații de criză cum este cea pandemică este necesară adoptarea unor decizii rapide, inclusiv limitarea sau restrângerea unor libertăți, selecția persoanelor care au întâietate la tratament etc.

Strategiile de decizie etică se bazează pe respectarea principiilor bioeticii, fiind necesară o prioritizare a uneia sau alteia dintre acestea, mai ales când respectarea unora sau altora dintre principii intră în contradicție cu respectarea altor principii. De exemplu, pentru înfăptuirea binelui public sunt necesare restrângeri ale autonomiei indivizilor.

Deciziile legate de politicile publice de sănătate dar și de situații particulare ce implică dileme de natură etică sunt frecvente, fiind necesare criterii de luare a deciziei care să asigure caracterul etic al acesteia. În situații de criză cum este cea pandemică este necesară adoptarea unor decizii rapide, inclusiv limitarea sau restrângerea unor libertăți, selecția persoanelor care au întâietate la tratament etc.

Strategiile de decizie etică se bazează pe respectarea principiilor bioeticii, fiind necesară o prioritizare a uneia sau alteia dintre acestea, mai ales când respectarea unora sau altora dintre principii intră în contradicție cu respectarea altor principii. De exemplu, pentru înfăptuirea binelui public sunt necesare restrângeri ale autonomiei indivizilor.

Lecția este o continuare a prezentării criteriilor de decizie etică prezentate în lecția anterioară.

Deciziile legate de politicile publice de sănătate dar și de situații particulare ce implică dileme de natură etică sunt frecvente, fiind necesare criterii de luare a deciziei care să asigure caracterul etic al acesteia. În situații de criză cum este cea pandemică este necesară adoptarea unor decizii rapide, inclusiv limitarea sau restrângerea unor libertăți, selecția persoanelor care au întâietate la tratament etc.

Strategiile de decizie etică se bazează pe respectarea principiilor bioeticii, fiind necesară o prioritizare a uneia sau alteia dintre acestea, mai ales când respectarea unora sau altora dintre principii intră în contradicție cu respectarea altor principii. De exemplu, pentru înfăptuirea binelui public sunt necesare restrângeri ale autonomiei indivizilor.

Lecția este o continuare a prezentării criteriilor de decizie etică prezentate în lecțiile anterioare.

În cuprinsul lecției sunt prezentate o serie de probleme de etică clinică ce apar în situații de urgență, precum și modalități de rezolvare a dilemelor etice care apar în cazul unor conflicte între valori etice concurente.