
În acest prim capitol îmi propun să fac fiecare cursant conștient de importanța și utilitatea practică a contractului individual de muncă și, mai mult de atât, la ce trebuie să fie atenți în momentul încheierii unui asemenea document atât din postura angajatorului cât și a salariatului.
În absența unui contract individual de muncă nu se poate vorbi despre o relație de muncă și, prin urmare, nici nu se pot stabili "regulile jocului". În plus, folosirea unei persoane în scopuri lucrative, fără a se încheia un contract individual de muncă, expune angajatorul riscului de a fi sancționat contravențional.
Deși se încheie între angajator și salariat, contractul individual de muncă repezintă un instrument important și pentru autoritățile statului, care au reglementat modelul cadru al acestui document.
Elementele de identificare ale semnatarilor contractului individual de muncă.
Prin contractul individual de muncă se stabilește unde exact se desfășoară activitatea salariatului. În cazul salariatului mobil este obligatorie agreerea și evidențierea inexistenței unui loc de muncă fix.
Funcția ocupată în cadrul societății angajatoare este un aspect esențial în poziționarea postului ocupat în cadrul structurii ierarhice a angajatorului.
Despre importanța Fișei postului în cadrul relației de muncă nu ar trebui să mai existe vreo îndoială dar, ca să fim siguri de acest lucru, voi detalia cuprinsul și utilitatea acesteia.
Potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (3) Codul muncii, în contractul individual de muncă trebuie să se regăsească „criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului”.
În plus, art. 242 lit. i) din Codul muncii impune ca în cuprinsul Regulamentului intern să fie inserate „criteriile şi procedurile de evaluare profesională a salariaţilor”.
Vă provoc acum să aflați cum puteți folosi cele două texte de lege în beneficiul angajatorului.
Sănătatea și securitatea în muncă este un subiect care trebuie în permanență să-l preocupe pe angajator, evaluarea riscurilor la locul de muncă realizându-se și cu ajutorul Fișei de identificare a factorilor de risc profesional, document al cărui model se regăsește în Anexa nr. 3 la H.G. nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor.
Potrivit prevederilor legale incidente, examenul medical la angajarea în muncă se face la solicitarea angajatorului, care va completa fişa de solicitare a examenului medical la angajare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2, şi fişa de identificare a factorilor de risc profesional, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3.
Important: Dosarul medical şi fişa de identificare a factorilor de risc profesional se păstrează la structura de medicina muncii pe întreaga durată a derulării contractului cu angajatorul.
Odată semnat contractul individual de muncă, persoana semnatară dobândește calitatea de salalariat, se bucură de drepturile legale sau convenționale și trebuie să respecte obligațiile ce-i revin.
Totodată, angajatorul are obligația de a transmite în REVISAL a elementelor contractului individual de muncă.
Ca regulă generală, contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată însă, în anumite cazuri expres și limitativ prevăzute de lege, contractul se poate încheia pe durată determinată.
De reținut
durata minimă a concediului de odihnă este de 20 de zile lucrătoare dar părțile pot negocia și agrea o perioadă mai mare a concediului de odihnă
programarea concediului de odihnă se face de către angajator cu consultarea salariatului
salariatul are obligația de a efectua concediul de odihnă în perioada programată de către angajator
zilele de concediu neefectuate nu „se pierd”
efectuarea concediului de odihnă nu se prescrie
zilele de concediu de odihnă neefectuate se compensează în bani numai în cazul încetării contractului individual de muncă
Termenele generale de preaviz sunt:
în cazul concedierii, atunci când este obligatorie acordarea unui preaviz - minimum 20 de zile lucrătoare
în cazul demisiei
maximum 20 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie;
maximum 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere.
Atenție, potrivit dispozițiilor art. 81 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, persoanele cu handicap încadrate în muncă beneficiază de un preaviz plătit, de minimum 30 de zile lucrătoare, acordat la desfacerea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestuia
Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, este exprimat în bani, cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.
Codul muncii reglementează salarizarea în cuprinsul art. 159 - 171.
Durata normala a timpului de lucru este de 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână însă, contractul individual de muncă trebuie să includă și alte detalii. Haideți să vedem care sunt acestea.
Legea nr. 62/2011 a dialogului social reglementează, printre altele, negocierea colectivă și contractele colective ce se pot încheia.
Atenție - în prezent, Legea nr. 62/2011 nu permite încheierea unui contract colectiv de muncă la nivel național.
Potrivit dispozițiilor art. 128 alin. (1) din Legea nr. 62/2011, Contractele colective de muncă se pot negocia la nivel de:
unităţi
grupuri de unităţi
sectoare de activitate
Sectoarele de activitate la nivelul cărora se poate negocia un contract colectiv de muncă sunt stabilite de prevederile H.G. 1260/2011
Perioada de probă este reglementată de prevederile art. 31 Codul muncii, scopul acesteia fiind verificarea aptitudinilor salariatului.
Deși nu este obligatorie inserarea unei perioade de probă la încheierea contractului individual de muncă este recomandată.
Durata perioadei de probă ce diferă, prin raportare la funcția pe care o ocupă salariatul, astfel:
cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie
cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere
Potrivit art. 85 Codul muncii, salariatul încadrat cu contract individual de muncă pe durată determinată poate fi supus unei perioade de probă, care nu va depăşi:
5 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mică de 3 luni;
15 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă cuprinsă între 3 şi 6 luni;
30 de zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni;
45 de zile lucrătoare în cazul salariaţilor încadraţi în funcţii de conducere, pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni.
Atenție, potrivit dispozițiilor art. 81 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, persoanele cu handicap încadrate în muncă beneficiază de o perioadă de probă la angajare, plătită, de cel puţin 45 de zile lucrătoare.
Un element nou introdus în Codul muncii, respectiv în anul 2021, este posibilitatea utilizării semnăturii electronice în contractul individual de muncă. Întrucât utilizarea acesteia este tot mai frecventă, vă invit să analizăm această oportunitate.
În această secțiune sunt exemplificate principalele clauze facultative ce se pot negocia între părți.
Formarea profesională poate avea ca obiective principale adaptarea salariatului la cerințele postului sau ale locului de muncă, obținerea unei calificări profesionale, actualizarea cunoștințelor specifice postului și locului de muncă, perfecționarea pregătirii profesionale, reconversia profesională, dobândirea unor cunoștințe avansate a unor metode și procedee moderne, prevenirea riscului șomajului, promovarea în muncă și dezvoltarea carierei profesionale.
Clauză de neconcurență nu poate avea ca efect interzicerea în mod absolut, total, a exercitării profesiei salariatului sau a specializării pe care o deține.
Clauza de mobilitate este specifică contractului de muncă al salariatului care nu are un loc de muncă fix.
Clauza de confidențialitate operează conform înțelegerii părților dar, în general, această clauză este activă pe întreaga durată a contractului individual de muncă cât și după încetarea acestuia.
Salariatul care desfășoară muncă la domiciliu poate alege liber și nu-i poate fi impus un anumit program de lucru.
Telemunca presupune prestarea muncii din orice locație pretabilă, însă programul de lucru este organizat de telesalariat de comun acord cu angajatorul.
Pe lângă elementele și clauzele tratate anterior, părțile pot negocia și agrea orice fel de alte clauze pe care le consideră necesare a guverna sau a influența relația de muncă.
În această secțiune sunt abordate, în principal, consecințele neînregistrării sau înregistrării necorespunzătoare a elementelor contractului individual de muncă în REVISAL.
Vă propun acest curs în care să abordam împreună, nu doar teoretic, dar și practic, aspectele care țin de redactarea elementelor și inserarea clauzelor într-un contract individual de muncă. Cursul este gândit și structurat pentru a acoperi toată gama de informații și elemente care vizează contractul individual de munca, astfel încât să fie un instrument indispensabil specialiștilor responsabili cu gestionarea relațiilor de munca din orice domeniu de activitate.
Vom discuta despre importanța contractului individual de muncă și cadrul pe care acesta îl setează și care guvernează relația de muncă dintre angajator și salariat. De asemenea, vom aborda, din punct de vedere practic, cele mai importante clauze ale contractului individual de muncă: clauza pentru formare profesională, clauza de confidențialitate, clauza de mobilitate, etc. Odată agreat și semnat un contract individual de muncă, acesta nu poate fi modificat decât prin acordul ambelor părți. Din acest motiv este important ca elementele legale ale contractului să îndeplinească rigorile impuse, iar clauzele negociate convențional să regăsească într-o manieră care să asigure validitatea și aplicabilitatea lor încă de la momentul semnării contractului. Orice modificare ulterioară, indiferent de necesitățile angajatorului, va face obiectul unei negocieri, iar rezultatul este condiționat și de acordul salariatului.
Legislația muncii este una formalistă și, de obicei, nerespectarea rigorilor impuse de lege are ca și rezultat direct nulitatea clauzelor sau lipsirea lor de efecte, cu consecințe care, de cele mai multe ori, afectează angajatorul.
Cum, obligația încheierii în scris a contractului individual de muncă aparține angajatorului, orice nerespectare a dispozițiilor legale legate de negocierea și semnarea contractului individual de muncă îi va fi imputabilă și, din acest motiv, de cele mai multe ori angajatorul este singurul care trebuie să suporte consecințele nerespectării condițiilor de formă și de fond impuse pentru încheierea valabilă a unui contract individual de muncă.
La sfârșitul acestui curs veți avea instrumentul perfect, respectiv toate informațiile și detaliile necesare completării unui contract individual de muncă ori negocierii clauzelor cel mai des întâlnite în practica.