Adio Anxietate și Atacuri de Panică

In primul rand vom face anatomia anxietatii si atacurilor de panica. Cum si de ce se formeaza, care sunt reactiile noastre biologice naturale si cum si de ce aceste raspunsuri devin disfunctionale manifestandu-se prin anxietate si atacuri de panica.

Impreuna cu acest video curs ai un document in pdf in care sunt diferite grafice si desene si te rog sa le ai la indemana cind urmaresti aceste video ca sa intelegi mai bine ce anume spun. (tipareste-le si arata-le!)

Apoi, ai exercitiile inregistrate si va fi un video in care iti voi da instructiunile ; cum sa folosesti aceste exercitii.

Iti va fi foarte util sa cunosti caracteristicile anxietatii, functia sa de adaptare si functiile sale din punct de vedere evolutiv.

Care sunt caracteristicle care mentin anxietatea intr-un nivel de functionalitate, de avantaj evolutiv si care, in schimb, care ar putea fi cazul tau, sunt caracteristicile care transforma anxietatea din functionala in disfunctionala.

Vom vedea impreuna amigdala, ma refer la acea portiune din crier, care este rolul sau pentru activarea sistemului nervos simpatic si care sunt caracteristicile atacului de panica.

Anxietatea si atacurile de panica pot fi abordate din mai multe perspective si in acest video curs iti voi da perspectiva mea si solutiile pe care le-am folosit cu mine insami si cu clientii mei.

Iti voi furniza solutii utile pentru prevenirea atacurtilor de panica si pentru a mentine un nivel optim de stres, asa cum vom vedea mai incolo in parcursul nostru, vei vedea ce importanta are in manifestarea anxietatii si a atacurilor de panica.

Fiecare dintre noi are un anumit nivel de stres optim dar cind se depaseste o anumita limita ajungem in situatii de anxietate, atacuri de panica pina la o adevarata tulburare de panica.

In acest moment din istoria umanitatii viata s-a complicat si ne cere mult. Plecand de la tehnologiile moderne care, pe de o parte, ne-au simplificat viata, pe de alta parte, ne dau ceea ce se numeste „tehno-stres”. Practic suntem mereu disponibili, nu reusim sa punem granite intre diferitele aspecte ale vietii noastre, intre munca si timp liber, intre timpul petrecut cu cei dragi si cererile care ne vin de la diferte persoane. Cu ceva timp ij urma, cind se iesea de la serviciu, se intra in casa si oameni isi dedicau timpul si atentia altor activitati. Dar acum suntem practic, disponibil 24 din 24 ore. Raspundem la emailuri de munca si la orele 21 seara, si cine are mai mult sau mai putin varsta mea isi aminteste ca acum ceva timp, nu era educat sa sunam pe cineva dupa orele 21. Dar acum, daca rezultam activi pe Fb, de exemplu, persoanele se simt indreptatite sa ne contacteze si la 23 noaptea.

Si nu se trateaza de cei care ne contacteaza direct dar faptul ca avem un telefon sau un dispozitiv electronic mereu conectat la reteaua internationala, la world wide web... mintea noastra continua sa activeze nivelul nostru de activare fiziologica si care ne conduc sa experimentam nivele din ce in ce mai inalte de stres.

Asadar, daca pe de o parte, tehnologiile moderne ne-au usurat viata pe de alta parte, sunt factori care cresc nivelul nostru de stres.

Dar nu numai tehnologiile moderne. Si munca, existanta sau absenta acestuia creaza stres,

Un serviciu in care exista competitie, in care se cere performanta, sau conditiile de munca, sau distanta sau faptul ca sunt persoane care au fost nevoite sa isi paraseasca tara de origine pentru a-si asigura un trai decent pentru sine si un vitor mai bun pentru copii si nepoti.

Este un subiect putin discutat, dar o persoana care paraseste tara de origine simte, in mod inconstient cum ii sunt smulse radacinile si asta creeaza mult stres chiar daca nu la nivel constient. De fapt, multe din persoanele cu care am lucrat si care sunt in alte tari si eu insami am maniìfetsta anxietate si episoade de atac de panica in primii doi ani cind am venit in Italia.

Viata noastra poate fi caracterizata de ritmuri foarte alerte care nu mai sunt in armonie cu natura, nu numai cu mama pamant care ar parea un concept foarte new age dar noi , ca fiinte umane care suntem intr-un anumit context, nu mai tinem cont de acest context, de ritmurile naturii, de anotimpuri, de cilcul zi-noapte si asta ne tulbura ciclurile interne. Femeile nu isi mai respecta ciclul intern si sunt obligate sa munceasca si in perioada menstruatiilor. Cu ceva timp in urma, cu un secol, femeile nu erau obligate sa se prezinte 8-10 ore non stop la un loc de munca si sa faca eventual munci grele.

Astazi, pentru a ne asigura o viata decenta, in anumite cazuri chiar supravieturea persoanele sunt constranse practic sa munceasca in ritm alert, in mod continuu.

Pentru a înțelege ce sunt atacurile de panică, este necesar să începem prin a explica diferența dintre cele două emoții subiacente: frica și anxietatea.

Frica reprezintă nucleul tuturor tulburărilor de anxietate, deoarece este un răspuns automat de alarmă care apare atunci când suntem în pericol.

Frica a jucat și continuă să îndeplinească o funcție adaptativă pentru supraviețuirea umană și, din acest motiv, ar fi dificil să găsești pe cineva care nu a experimentat niciodată frica într-o situație de pericol sau amenințare.

Frica alertează și pregătește corpul să răspundă la potențialele capcane, amenintari pe care le poate întâlni în mod normal în viață.

Doi exponenți de frunte în domeniu, de fapt, definesc frica drept „o stare primitivă de alarmă neurofiziologică automată care implică evaluarea cognitivă a unei amenințări sau a unui pericol iminent pentru siguranța unui individ”. David A. Clark, Aaron T. Beck, 2010

Cei care nu experimentează frica se expun la mai multe pericole și își asumă riscuri mai mari.

În consecință, nu este nici posibil, nici de dorit să eliminam în întregime frica.

Anxietatea este un sistem complex de răspuns - la nivelul gândurilor, emoțiilor, senzațiilor fizice și comportamentelor - față de amenințarea sau pericolul iminent.

Anxietatea este declanșată atunci când evenimentele sau circumstanțele de care ne îngrijorăm sunt considerate extrem de periculoase, deoarece sunt percepute ca bruste, imprevizibile, incontrolabile sau altfel potențial amenințătoare.

Pentru a simplifica: frica este evaluarea imediată a pericolului și anxietatea este starea emoțională neplăcută pe care o simțim atunci când frica este activată sau când ne gândim la amenințări sau pericole viitoare.

Conform modelului cognitiv al anxietății Clark & ​​Beck, un anumit eveniment pe care îl vom numi stimul activator și care poate fi reprezentat de o senzație fizică, un gând, o imagine sau o situație externă, este inițial evaluat rapid și involuntar. Pentru persoanele anxioase, acest stimul activator ia o valoare negativă, deoarece este perceput ca un posibil pericol.

Stimulul activează astfel modul primitiv de amenințare. Acest lucru este rigid, omniprezent și ne permite să vedem doar amenințarea în sine. Această modalitate va determina apariția simptomelor anxioase.

Cu toate acestea, după activarea amenințării, are loc o reevaluare a procesării secundare care nu este neapărat capabilă să corecteze evaluarea modalității de amenințare primitivă.

De fapt, fie pericolul real al amenințării și abilitățile cuiva de a face față acesteia sunt evaluate în mod rațional și constructiv, fie se declanșează un ciclu de gânduri legate de lipsa percepută de resurse și griji care nu fac altceva decât să crească starea anxioasă. Acesta este motivul pentru care oamenii reacționează diferit la anxietate. De fapt, diferențele depind de modul în care este evaluată amenințarea și de resursele personale pentru a face față pericolului.

Un aspect cheie al reevaluării secundare este evaluarea capacității cuiva de a face față amenințării percepute. Atunci când o persoană crede că este vulnerabilă, că nu poate face față și se angajează în mod constant în comportamente de căutare a siguranței (de exemplu, stând pe scaunul cel mai exterior din rând, alegând culoarul cel mai puțin aglomerat etc.) setul lor de vulnerabilitate cognitivă este automat intarit. De-a lungul timpului se va regăsi gândindu-se că este din ce în ce mai puțin capabil și adecvat pentru a face față situațiilor de temut. Prin urmare, în funcție de rezultatul reevaluării secundare, va exista o creștere sau o scădere a simptomelor anxioase, declanșate de modalitatea de amenințare primitivă.

După cum am menționat, după primul atac de panică există factori care mențin și alimentează problema, împiedicând soluționarea acesteia.

Să vedem acești și alți factori, în special: efectul coerenței cu emoția, emoția ca informație, sensibilitatea la anxietate, atenția selectivă, comportamentele de protecție, evitarea, distragerea atenției și evadarea.

În modulul anterior am explicat că anxietatea a jucat și îndeplinește o funcție adaptativă pentru supraviețuirea umană și, prin urmare, este imposibil să o eliminăm complet. Printre altele, trăirea fără anxietate nici nu ar fi de dorit, deoarece cei care nu se tem de nimic sunt mai predispuși să se regăsească în situații periculoase!

Scopul tratamentului cognitiv-comportamental este de a readuce anxietatea la un nivel inferior în cadrul variabilității normale a experienței umane.

Nu putem vorbi de anxietate, dacă nu vorbim mai întâi despre amigdala, funcționarea ei și importanța sa pentru supraviețuirea noastră.

Amigdala este un mic nucleu în formă de migdala care face parte din sistemul limbic, care este una dintre cele mai vechi zone ale creierului nostru.

Amigdala s-a format, prin urmare, la începutul istoriei dezvoltării creierului uman, deoarece, prin reglarea anxietății și a fricii, s-a dovedit a fi esențială pentru supraviețuirea noastră. Ne putem imagina amigdala ca un fel de alarmă a sistemului nostru de pericol: este activată atunci când ne confruntăm cu o situație amenințătoare.

Amigdala ne avertizează, prin urmare, cu privire la toate pericolele cu care ne putem confrunta sau care deja se află în fața noastră. Este ca și cum ar fi un termostat al nivelurilor noastre de frică.

Amigdala a avut și are încă sarcina de a încuraja apariția unor reacții rapide de alarmă în fața pericolelor sau a situațiilor de amenințare, care pot apărea independent, indiferent de raționamentul conștient, și datorită acestei viteze a fost capabilă să asigure supraviețuirea ființelor umane.